Christina

Azi e despre familie, despre persoane dragi, despre a bucura și a împărți bucuria cu toți cei din jur. E Craciunul și cum să petreci altfel decât bucurându-te alături de cei mai iubiți oameni. Inevitabil, aceste sărbători îmi amintesc de copilărie, de mirosul cozonacilor rumeni din bucătărie, de cum îi împletea bunica, îi ungea cu galbenuș de ou și le punea zahăr sau mac   desupra. Nu îmi amintesc să fi mâncat vreodată cozonaci mai buni decât cei facuți de ea. Îi spuneam de fiecare dată să pună multă, multă nucă și ea îmi spunea ca dacă va pune nucă în cantitatea dorită de mine, nu vor crește cozonacii. Ce-mi păsa mie că nu cresc cozonacii? Eu mâncam doar nuca din ei, restul lăsam pentru vrăbiuțe, să mănânce și ele. Cum? Nu-s vrăbiuțe în decembrie? Atunci..mmhm să mănânce cățelușii și pisicile de lânga bloc. În timp ce televizorul suna în sufragerie, bunica framânta de zor, eu și văr-miu ne jucam cu popicele și mingile pe hol. Ah ce tare mi se părea, mă simțeam la bowling î